Dezvoltarea ştiinţei româneşti a fost una dintre ambiţiile declarate ale conducerii superioare de partid şi de stat a României socialiste. La 24 de ani de la aniversarea Congresului al IX-lea, presa vremii susţinea că "Proiectul Directivă privitor la dezvoltarea cercetării ştiinţifice, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic pe anii 1981-1985, precum şi direcţiile principale de evoluţie a acestui domeniu până în anul 2000, a fost elaborat cu aportul deosebit al tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu". În rest, reieşea că ţara toată s-a ocupat de depăşiri de plan.
HIBRIZII DE LA FUNDULEA
Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice "Fundulea" împreună cu staţiunile de profil au pus la dispoziţia unităţilor agricole peste 200 de soiuri de hibrizi rezistenţi la agenţii patogeni, dăunători, dar şi la condiţiile climatice nefavorabile. Datorită eforturilor cercetătorilor, în prezent 87% din suprafaţa cultivată cu porumb a ţării se folosesc hibrizi româneşti.
La grâu această suprafaţă este de 99%, iar la orz şi floarea-soarelui procentul este de sută la sută. Dacă până în 1975-1976 pomicultura mai era tributară importului de material săditor, în prezent s-a ajuns să exporte pe piaţa externă, pomi altoiţi şi port-altoi. Astfel, în 1988 s-au produs peste 2.800 mii de pruni, peste 1.300 mii de vişini, peste 700.000 de nuci, 80.000 de aluni de cultură şi peste 40.000 de castani comestibili. Asemenea "realizări deosebite" erau astfel interpretate pentru ziarişti de conducătorii Institutului de la Fundulea: "În conformitate cu concepţia secretarului general al PCR nu se poate vorbi de noua revoluţia agrară fără dezvoltarea puternică şi aplicarea în producţie a cuceririlor ştiinţei agricole".
DEPĂŞIRI DE PLAN LA SUCEAVA
Într-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetu
