Politicieni, afacerişti, manageri şi directoraşi aroganţi controlează destinele a mii de oameni folosind pârghii banal de simple şi mai ales bazându-se pe bunul simţ al celor controlaţi.

Se spun multe despre motivele pentru care merg lucrurile atât de prost în Romania. Opinia mea este că, dintre toate relele, aroganţa este cea care provoacă cele mai mari drame. Nimeni nu discută cu nimeni, toţi se cred geniali şi deţinători ai adevărului absolut, toţi iau decizii "destepte", care se dovedesc catastrofale la final pentru simplul motiv că nu au fost discutate şi bine gândite. Oamenii afectaţi nu sunt niciodată întrebaţi şi de aceea deciziile nu au legătură cu realitatea. Când te-a întrebat ceva parlamentarul tău? Dar primarul tău? Când a stat de vorbă cu tine patronul tău? Când te-a ascultat directorul companiei în care lucrezi, înainte să ia o decizie care să te afecteze? Câţi şefi de instituţii publice „se demit" să discute cu oamenii pe care îi afectează cu deciziile lor? Nu fac asta pentru că ei au convingerea că ştiu mai bine "cum stă treaba" decât cei care fac treaba. Ei ştiu tot, sunt deţinătorii adevărului absolut şi acţionează ca atare. Aroganta celui cu bani, funcţie sau putere mai îmbracă o formă perversă: lipsa de respect. Nu dau doi bani pe noi, ne ignoră, ne considera doar nişte cifre într-o contabilitate din care ei văd numai profitul şi oportunităţile de vânzare. Pentru ei nu suntem oameni. Suntem procente în sondaje, poziţii în organigrame, puncte de audienţă, unităţi vândute şi utilizatori de card. Nu ne văd, nu existăm pentru ei. De aceea nu au nicio jenă să ne demoleze vieţile, tot ceea ce noi însemnăm pentru ei nu există. Drama Romaniei este că are prea mulţi politicieni, oameni de afaceri, manageri, directori şi directoraşi din carton, care nu realizează cât rău provoacă numai din aroganţă şi din convingerea că sunt perfecţi. Oameni care îi