Dupa dezvaluirile mass-media privind situatia imobiliara a presedintelui Basescu, in special cele referitoare la cumpararea casei din strada Stefan Mihaileanu nr. 2, urmate de actiunea de contestare juridica a PSD, interpretarea limitelor imunitatii prezidentiale a devenit un subiect de actualitate.

Deja, prezenta presedintelui in procesul intentat lui Mugur Ciuvica a creat un precedent, Traian Basescu abandonind voluntar imunitatea pe care Constitutia o conferea. Imunitatea si, prin consecinta, responsabilitatea penala a presedintelui Romaniei este prevazuta la articolul 84 al. 4 din Constitutie, care face trimitere la articolul 72 al.

1 care, referindu-se la imunitatea parlamentarilor, arata ca acestia "nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului". Pe de alta parte, articolul 96 aduce clarificari suplimentare privind punerea sub acuzare a presedintelui.

Cum pozitiile actorilor implicati in acest scandal sint partizane, o abordare comparativa a imunitatii prezidentiale poate oferi o solutie. O vie dezbatere privind imunitatea prezidentiala s-a purtat in ultimii ani, in Franta. In articolul 68 al Constitutiei franceze se stabileste ca atita vreme cit se afla in functie, presedintele nu poate fi urmarit in justitie decit pentru inalta tradare.

Punerea sa sub acuzare se realizeaza de catre cele doua camere ale parlamentului francez, cu votul majoritatii absolute a deputatilor si senatorilor, iar competenta de judecata revine Inaltei Curti de Justitie. Se poate observa, deci, ca textul constitutional romanesc este de evidenta inspiratie franceza.

Ori, in nici una din cele doua Constitutii textul nu trimite la acte comise in afara functiilor sau anterior investiturii.

In cazul francez, pentru a lamuri limitele imunitatii prezidentiale, in