Construim puțin, dar scump. Iar atunci când o facem apelăm la importuri. De la aderarea la UE și până în primăvara acestui an, piața lucrărilor de construcții de drumuri a însumat 10,9 miliarde de euro, adică aproape 2% pondere anuală în PIB-ul țării

"Între infrastructura de transport a unei ţări şi dezvoltarea sa economică există o relaţie biunivocă. Potenţialul de dezvoltare al unei regiuni este cu atât mai mare cu cât acea regiune dispune de o infrastructură de transport mai modernă. Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate poate sufoca dezvoltarea, iar economia naţională stagnează sau chiar înregistrează un regres" - sunt doar câteva dintre fundamentele menționate de Consiliul Concurenței în raportul, dat recent publicității, cu privire la infrastructura rutieră din România.

Costurile mari de transport al mărfurilor şi deplasarea în condiții dificile a persoanelor într-o anumită zonă sunt factori ce descurajează investițiile economice și conduc la declinul treptat al acelei zone, spune un alt paragraf din sursa citată. Atunci când lipsa infrastructurii se întinde la nivelul întregii țări, statul respectiv are doar de pierdut. Acest lucru s-a întâmplat și în România. Mulți investitori străini au ocolit ani la rând țara noastră, unul dintre motivele invocate fiind lipsa infrastructurii. Cel mai răsunător caz a fost cel al Daimler, care a ales să construiască o uzină auto în Ungaria, chiar dacă existau mari șanse ca investiția germanilor de la Mercedes să fie făcută la noi.

La polul opus, construirea şi întreţinerea infrastructurii de transport sunt activităţi cu un puternic efect multiplicator, ce creează numeroase locuri de muncă şi impulsionează dezvoltarea economică. „Sectorul construcţiilor, industria materialelor de construcţii, industria metalurgică, industria producătoare de maşini şi utilaje pentru construcţii,