"Daci montibus inhaerent", adica "Dacii (care) stau aninati de munti", scrie istoricul roman Lucius Annaeus Florus. Nenumarate cetati geto-dacice s-au descoperit indeosebi pe munti si pe dealuri, mai rar in campii. Stramosii nostri erau asadar "neam de piatra", dupa cum le spuneau primii nostri istorici, mai romantici decat cei de mai incoace.
Muntii Carpati sunt plini de vestigii preistorice, pe care unii visatori le numesc "atlante", altii "pelasgice". In acest sens, Bucegii aprind imaginatia prin toponimie, dar mai ales prin multimea de megaliti, fie ca au fost sculptati de mesteri din stravechime, fie ca i-ar fi cioplit vantul, zapada si ploaia. Cele mai spectaculoase astfel de monumente sunt, desigur, Sfinxul Romanesc si Babele.
Misticul taram de piatra
Dupa unii impatimiti, Bucegii nu sunt asemenea celorlalti munti, ci un taram fermecat, chiar mistic, cu talcuri accesibile doar initiatilor... Bucegii domina Valea Prahovei spre rasarit, vale ce ii desparte de Muntii Baiului. Spre miazanoapte se invecineaza cu Clabucetele Predealului, iar spre nord-vest si vest, cu platourile Branului si cu Muntii Leaota. Spre miazazi de Bucegi se afla Subcarpatii Ialomitei. In crestetul culmii principale a masivului montan se intinde platoul Bucegilor, larg de 1-3 km si desfasurat pe o distanta de aproximativ 10 km, cu inaltimi cuprinse intre 1600-2400 m si o inclinare de la miazanoapte catre miazazi. Prin acest platou curge paraul Izvorul Dorului, a carui obarsie se afla sub creasta Babelor. Spre miazanoapte, Muntele Costila se margineste cu partea superioara a Vaii Cerbului, care il desparte de Muntele Moraru, iar la miazazi cu Muntele Caraiman, de care e despartit prin Valea Alba. Pe vremuri, scolarii erau fascinati de cartea "Zanele din Valea Cerbului", scrisa de inginerul, scriitorul si pasionatul de munte Nestor Urechia (1886-1931),
