Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare din bugetul lunar al romanilor a scazut continuu in ultimii 5-6 ani, de la 45% la sub 39%.
Practic, romanii cheltuiau in 2001 45% din veniturile lor lunare pentru a cumpara produse alimentare, in timp ce anul trecut ponderea a ajuns sub 39% din bugetul lunar, in scadere continua, conform datelor de la Institutul National de Statistica (INS). In termeni absoluti insa, datorita cresterii veniturilor, cheltuielile alimentare au crescut in ultimii ani.
Reducerea ponderii cheltuielilor alimentare in bugetul lunar este fireasca si releva cresterea veniturilor si a nivelului de trai, spun observatorii pietei de bunuri de consum.
"Ponderea alimentelor in cheltuielile curente ale gospodariilor releva, de fapt, nivelul de trai. Pe masura ce le cresc veniturile, consumatorii cheltuiesc mai mult pe activitati de petrecere a timpului liber, iar ponderea produselor alimentare scade", explica Andi Dumitrescu, managing director al companiei de cercetare a pietei GfK Romania.
De fapt, in toate statele dezvoltate consumatorii cheltuiesc, procentual, tot mai putin pentru a-si satisface nevoile de baza, iar cheltuielile alimentare intra in aceasta categorie. In schimb, in bugetul acestora creste ponderea unor cheltuieli pentru dotarea locuintei, petrecerea timpului liber si alte activitati - adica bunuri nealimentare si servicii.
Si in cazul romanilor, cresterea veniturilor din ultimii 6-7 ani a schimbat unele obiceiuri de consum si a creat altele noi. Reorientarea veniturilor disponibile suplimentar de la hrana catre servicii este doar una dintre aceste schimbari.
Conform unor studii ale GfK, in alte state din centrul si estul Europei, cum ar fi Polonia, Cehia si Slovacia, ponderea cheltuielilor alimentare in bugetul de consum este de pana la doua ori mai mica decat in Romania.
Pe masura ce s