Expertiza ADN, urmărirea semnalului de la telefonul mobil şi încercările rudelor de a-i găsi un alibi sunt principalele motive care au dus la condamnarea lui Andrei Hosu la 17 ani de închisoare, în cazul jafului de la o filială a Băncii Transilvania din Cluj-Napoca.

Conform motivării sentinţei prin care Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Andrei Hosu la 17 ani de închisoare cu executare, motivare care a fost făcută publică, marţi, de judecători, expertiza ADN, rapoartele de analiză a locaţiei în funcţie de semnalul GSM şi încercările repetate ale părinţilor lui Andrei Hosu de a-i găsi acestuia un alibi au fost motivele care au stat la baza luării deciziei de a-l condamna la 17 ani de închisoare: „Instanţa constată, cu titlu preliminar, implicarea activă a aparţinătorilor lui Hosu Andrei Dan în a construi efectiv apărarea acestuia, în a avansa şi verifica diferite alibiuri care s-ar putea susţine în cauză, în modalitatea inoculării inculpatului însuşi şi respectiv a reamintirii martorilor propuşi în apărare a aspectelor pe care aceştia să le declare în faţa organelor judiciare. Or, din conţinutul discuţiei purtate la data de 20 ianuarie 2010, ora 09.21, rezultă în mod clar că aparţinătorii inculpatului Hosu disting în mod evident între diferenţele de abordare ale unui martor în sensul de a-l întreba ce îşi aminteşte sau a-i sugera ce anume să îşi reamintească, optând în mod deliberat spre această din urmă variantă".

Judecătorii susţin că un alt argument important îl constituie urmele biologice găsite pe două suprafeţe din bancă. „Analiza acestor urme biologice a evidenţiat o probabilitate de includere a profilului genetic al numitului Hosu Andrei Dan în amestecul obţinut", se mai arată în motivare.

Alibi demontat prin localizarea terminalelor mobile

Rapoartele care analizau localizarea lui Hosu în funcţie de semnalul GSM demontea