85 de moldoveni de peste Prut au depus ieri jurământul de credinţă faţă de România la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC), devenind astfel cetăţeni ai ţării unde s-au născut părinţii sau bunicii lor.

Dar şi cetăţeni ai Europei, spre îngrijorarea unor lideri occidentali care au acuzat România că sporeşte „pe uşa din dos" populaţia Uniunii. Ceremonia a părut una strict formală, până la momentul intonării imnului. După prima strofă, vocile din sală au început să crească, dirijate parcă de călugărul bătrân, proaspăt cetăţean român, aşezat pe ultimul rând. Moldovenii şi-au studiat apoi certificatele de cetăţenie cu atenţie, să nu existe vreo eroare, apoi au plecat veseli că au rezolvat o problemă atât de importantă.

Aleona Stolearenco, 29 de ani, rămăsese ultimul membru din familie fără cetăţenie română, deşi locuieşte în Bucureşti de aproape 15 ani. A terminat aici Academia de Studii Economice (ASE) , tot aici lucrează şi aşteaptă cetăţenia din 2002. Ieri era fericită: „Simţi ceva... că faci parte din comunitate!". Cetăţenia română îi uşurează viaţa, îi acordă drepturi ce o scapă de birocraţie dar şi acela de a vizita Europa: „Până acum n-am fost decât în Asia", explică ea.

„Româncă eram şi înainte"

Mariana Gostiniuc s-a născut în Bucovina, din „părinţi români din Herţa", cum spune femeia, şi locuieşte la Chişinău. „De mică am ştiut că sunt româncă", spune Gostiniuc, motiv pentru care nu era nevoie şi de o hârtie ca să-i ateste asta. Şi-a depus dosarul anul trecut, ca să-şi poată vizita fiica: „E de şapte ani în Belgia, are trei copii, şi eu n-am putut să merg niciodată la ea, din cauza vizei". Luna aceasta ANC va elimina toate dosarele restante din perioada 2002 - 2009, numărul total al paşapoartelor acordate până acum basarabenilor fiind de peste 100.000.