In acest moment, personajul central al vietii politice romanesti este un triunghi politic dubios, in ale carui colturi s-au pozitionat PNL, PSD si PD. Motiunea democrata a cazut cu brio, dar acest lucru nu a surprins pe nimeni. De fapt, tocmai anticipind esecul demersului lor, democratii au deschis, in ultimul moment, un nou front impotriva adversarilor politici. In opinia presedintelui Emil Boc, obiectivul motiunii de cenzura initiata de PD nu ar fi fost neaparat caderea Guvernului Tariceanu-2, ci devoalarea taberelor politice din Parlamentul Romaniei. In realitate, si aceste mezaliante se cunosc de ceva vreme, chiar daca mai nimeni nu reuseste sa le priceapa resorturile pe deplin. Si cum s-ar putea intelege toate aceste legaturi intre partide, cind multe dintre ele par facute impotriva firii? De pilda, e greu de inteles cum Guvernul PNL - care a vorbit primul de necesitatea unei legi a lustratiei dar si de un obligatoriu proces al comunismului - mizeaza pe sprijinul politic al PSD, adica tocmai al partidului impotriva caruia au fost lansate toate aceste actiuni. Indiferent daca exista sau nu un protocol intre pesedisti si liberali, este evident faptul ca PSD va depune toate eforturile pentru a tine in viata Cabinetul Tariceanu. Frica de anticipate a ambelor formatiuni ii asaza pe fostii adversari la aceeasi masa. Culmea este ca acest parteneriat ad-hoc nu-l impiedica pe vicepresedintele PSD Victor Ponta sa considere actualul Executiv drept unul catastrofal si profund incompetent. Cu toate acestea, pesedistii s-au opus motiunii de cenzura a democratilor. Ca ipocrizia sa fie maxima, dupa ce au anuntat ei insisi o motiune de cenzura, pesedistii merg acum pe varianta a trei motiuni simple la adresa Guvernului. Cu alte cuvinte, PSD respinge din start ideea de a destabiliza in vreun fel fragilul Executiv condus de Calin Popescu Tariceanu. Totodata, este extrem de curios