Ministrul de Externe, Titus Corlatean, afirma ca asteptarile "societatii romanesti fata de inaltul oficial care va reprezenta Romania la Consiliul European sunt de a promova fara echivoc si cat se poate de ferm" interesele Romaniei, "iar acesta inseamna inclusiv utilizarea dreptului de veto".
Declaratia a fost facut intr-u comunicat transmis de MAE, in care se fac cateva precizari referitoare la "declaratiile publice pe tema utilizarii dreptului de veto in contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exercitiului financiar 2014-2020."
Ministerul mentioneaza ca, potrivit Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE in unanimitate, dupa aprobarea Parlamentului European, care se pronunta cu majoritatea membrilor care il compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie insa agreate, intr-o prima faza, la nivelul institutiei UE care stabileste liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE).
Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Aceasta modalitate de adoptare presupune obtinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunand practic de un drept de veto in privinta adoptarii cadrului financiar multianual.
In cazul in care interesele politice si economice majore ale unui Stat Membru nu se regasesc in forma finala a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o optiune care poate fi luata in calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens si implicit