Autorităţile de la Moscova au probat din nou, ieri, principiul, enunţat mai în glumă, mai în serios, că Rusia se învecinează „cu cine vrea ea”. Consiliul Securităţii Rusiei a aprobat, la cererea preşedintelui Dmitri Medvedev, „politica de stat a Federaţiei Ruse în regiunea Arcticii până în 2020”. Parte a acestei politici este trasarea, în mod unilateral, a graniţei exterioare dorite de Rusia a platoului său continental, potrivit Agerpres. Adică o regiune de nu mai puţin de 20.000 de kmp. În acest fel înţelege Moscova să pună capăt unei dispute de zeci de ani între statele riverane: Canada, SUA, Groelanda şi Norvegia, care revendică fiecare o bucată mai mare din luciul de apă şi subsolul aferent, extrem de bogat în hidrocarburi.
Scopul acestei „politici de stat”, ce va fi probabil invocată de acum înainte şi la reuniunile internaţionale, este începerea imediată a exploatării hidrocarburilor din Arctica. În document însă, Consiliul a mai strecurat şi că este importantă „legalizarea juridică pe plan internaţional a platoului arctic al Federaţiei Ruse”. „Arctica trebuie să devină baza de resurse a Rusiei în secolul XXI”, le spusese Medvedev miniştrilor, deputaţilor şi şefilor de agenţii guvernamentale. Cu ajutorul hidrocarburilor arctice, a mai spus el, s-ar asigura „independenţa energetică a Rusiei şi ar asigura competitivitatea ei pe pieţele mondiale”. (E.F.)
Autorităţile de la Moscova au probat din nou, ieri, principiul, enunţat mai în glumă, mai în serios, că Rusia se învecinează „cu cine vrea ea”. Consiliul Securităţii Rusiei a aprobat, la cererea preşedintelui Dmitri Medvedev, „politica de stat a Federaţiei Ruse în regiunea Arcticii până în 2020”. Parte a acestei politici este trasarea, în mod unilateral, a graniţei exterioare dorite de Rusia a platoului său continental, potrivit Agerpres. Adică o regiune de nu mai puţin de 20.000 de kmp. În ac