Cu 20 de minorităţi recunoscute oficial, România este o Europă în miniatură. Ajută legea Educaţiei minorităţile să îşi păstreze şi să îşi dezvolte sistemul de învăţământ în limba maternă? Inclusiv pe minorităţile mici?

Fiecare etnie are problemele ei specifice. Cele mici sunt dispersate şi le e greu să adune numărul minim de elevi pentru formarea unei clase cu predare în limba maternă. Cele medii au un sistem educaţional destul de bine pus la punct dar se tem că prin comasarea claselor acesta va dispărea. Lipsa profesorilor e o altă problemă: fie nu sunt bani pentru plata acestora, fie nu se găsesc dascăli care să stăpânească bine limba. Manualele vechi şi chiar lipsa lor totală este altă problemă adusă în discuţie de unele etnii. Alte minorităţi, de regulă cele mici, nu au deloc învăţământ de stat în limba maternă şi organizează cursuri de limbă la propriile sedii.

Cu toate astea, dezbaterile publice din ultimele luni ale politicienilor au fost într-o singură direcţie: copiii unguri ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma actualei variante a Legii Educaţiei, potrivit Opoziţiei. Cum rămâne cu elevii celorlalte minorităţi din România?

Din discuţiile purtate cu 17 reprezentanţi parlamentari ai etniilor din România, "adevarul.ro" vă prezintă tabloul la nivel naţional a situaţiei învăţământului în limba maternă.

Gheorghe Firczak, deputatul rutenilor: Momentan nu putem evolua

Numărul rutenilor: 257

Aşezare: majoritatea în nordul ţării

• Suntem asezaţi în pâlcuri în România, nu suntem o comunitate omogenă.

• Rutenii învaţă limba maternă doar în şcoli duminicale organizate de noi, nu avem învăţământ de stat în limba ruteană. Cursurile le organizăm la sediile noastre, avem filiale în Arad, Maramureş, Suceava, Cluj, Hunedoara. Aducem mai mult adolescenţi la aceste cursuri. Câteodată vin 25 de persoane la curs, câteodată