Localitatea Oimiakon, din regiunea siberiană Iacuţia, este cel mai friguros loc locuit permanet de pe glob. Satul are o populaţie de 800 de locuitori, iar cea mai scăzută temperatură înregistrată, -71,2°C vreodată a fost consemnată în 1926, când unele păsări din regiune au îngheţat în timp ce zburau. În acest moment, acolo se înregistrează -45 °C. Localitatea Oimiakon, din regiunea siberiană Iacuţia, este cel mai friguros loc locuit permanet de pe glob. Satul are o populaţie de 800 de locuitori, iar cea mai scăzută temperatură înregistrată, -71,2°C vreodată a fost consemnată în 1926, când unele păsări din regiune au îngheţat în timp ce zburau. În acest moment, acolo se înregistrează -45 °C.
Numele localităţii vine de la cuvântul oimjakon, care înseamnă ”apa care nu îngheaţă”, pentru că în zonă se găseşte un izvor natural cu apă termală. Înainte de 1930, Oimiakon era doar un refugiu sezonier al populaţiilor nomade din zonă, dar autorităţile sovietice au dispus sedentarizarea lor. Toţi oamenii mănâncă carne de ren şi de cal, iar micronutrienţii şi-i iau din lapte, pentru că legumele şi fructele aproape lipsesc din regimul lor. De asemenea, îmbrăcămintea şi încălţămintea lor e fabricată din blană naturală, iar jurnaliştii, care au realizat reportaje în regiune, au fost colpeşiţi de frig, deşi purtau cele mai scumpe şi performante haine, realizate din cele mai sofisticate materiale existente. În sat există un club al ”urşilor polari”, iar localnici înoată în apă rece de -30, adică cea mai scăzută temperatură înregistrată acum în România.
Pentru a săpa gropile în care sunt îngropaţi cei morţi, oamenii fac un foc mare, dezgheaţă câţiva centimetri de pământ, excavează pământul, apoi repetă procesul. Motoarele maşinilor sunt repornite, după ce sunt încălzite cu foc, iar centrala termică a satului este inspectată şi reparată minuţios în scurta perioadă de var
