Medicii străini care vor să lucreze în Statele Unite au de parcurs un drum lung, dificil şi costisitor. Despre statutul medicului american şi etapele care trebuie trecute pentru a-l atinge, în articolul semnat de prof. asoc. Eugen-Constantin Râpă.
După căderea comunismului, mulţi tineri absolvenţi ai universităţilor de medicină din România au încercat să lucreze ca medici în ţările din vestul Europei, unde raportul dintre salariul unui medic şi cel al unui muncitor calificat este în jur de 20/1. Cei mai mulţi au plecat între 1999 şi 2001. Înainte de 2007, în străinătate lucrau 4.397 (9,4%) de medici români, din care 1.523 în ţările vest-europene. Personalul medical român tinde să migreze în ţări precum Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia. Datorită practicii performante din spitalele occidentale, un număr important de medici români se perfecţionează şi se realizează profesional. Unii dintre aceştia devin medici cu renume mondial. Din lipsă de spaţiu editorial, dăm un singur exemplu. Dr. Adrian Lobonţiu, chirurg la Spitalul universitar parizian „Henri Mondor“, este specialist în chirurgie robotică şi telechirurgie, fost director medical pentru Europa al companiei Intuitive Surgical. Chirurgul francez de origine română operează frecvent de-a lungul şi de-a latul bătrânului continent. Din 2005, este director pentru Europa de educaţie a medicilor, la EndoGastric Solutions, o companie americană.
Medici români angajaţi în spitalele occidentale ca asistenţi medicali, brancardieri sau infirmieri!
Din păcate, se cunosc destule cazuri de medici români care n-au reuşit să treacă de „furcile caudine“ ale sistemului occidental de recunoaştere a diplomei de medic şi de obţinere a dreptului de practică nesupravegheată. După mulţi ani de şedere în Franţa, Elveţia, Suedia, Canada sau SUA, n-au reuşit să lucreze măcar o zi ca medic, acceptâ
