Intreaga serie de carti si articole ale lui Vladimir Tismaneanu se subsumeaza invitatiei de a spune "Nu" regimului uitarii. Acribia scrierilor sale a demistificat si a demontat mitologiile din jurul comunismului romanesc, incepand de la primele eseuri difuzate de Radio Europa Libera pana la cele mai recente carti semnate fie in calitate de autor, fie in cea de editor coordonator. Avand studiile recenzate in reviste de referinta anglo-saxone (Slavic Review, Times Literary Supplement), contributor al unor periodice influente (The New Republic, Common Knowlegde, Gazeta Wyborcza), prezent in consiliul editorial al unor publicatii care dau tonul dezbaterilor politico-culturale (East European Politics and Society s.a.), Vladmir Tismaneanu continua o traditie a excelentei in stiintele sociale exemplificata de anvergura intelectuala a unui Ghita Ionescu, profesorul roman de stiinte politice de la London School of Economics si Universitatea Manchester, fost colaborator al BBC. Nu exista, cel putin prima facie, la saptesprezece ani de democratie postrevolutionara, riscul unui Minister al Adevarului, care sa rescrie istoria comunismului romanesc pentru a demonstra ca "2+2=5" si sa valideze butada lui Orwell despre comunisti, ca nimic nu este mai imprevizibil pentru acestia decat trecutul. Dimpotriva, numeroase studii individuale sau colective au destelenit aria acestor studii, beneficiind si de accesul, e drept ca partial si fragmentar, la arhive. Insa, asa cum afirma Vladimir Tismaneanu in Refuzul de a uita, se poarta un autentic "razboi impotriva amneziei". Ideea nu e noua, insa merita apasata. Intr-un dialog purtat cu Mircea Mihaies in 1991, politologul si istoricul Vladimir Tismaneanu ii declara acestuia: "Comunismul e, inainte de toate, o lipsa a memoriei. (...) Jucandu-ne putin cu vorbele, am putea zice ca avem de-a face cu o adevarata mnemofobie. Societatea comunista est