Eurovisionul a fost pentru mulţi dintre telespectatori fie un motiv de sărbătoare adevărată, sinceră, fie o emisiune de divertisment uşor, la care te uiţi pentru a râde pe seama interpretărilor mai mult sau mai puţin ridicole şi dureroase auzului.

În cinstea celor 58 de ani pe care Eurovisionul îi aniversează anul acesta, publicaţia britanică „The Sun“ a alcătuit o listă cu cele mai bune şi cele mai proaste momente Eurovision ale tuturor timpurilor. Lulu – „Boom Bang – A- Bang“ (Marea Britanie, 1969)

În 1969, reprezentanta Marii Britanii, Lulu, a urcat pe scena Eurovisionului din Madrid şi a reuşit să vrăjească întreaga Europă cu piesa sa. Cântăreaţa a câştigat în faţa Franţei, Olandei şi a Spaniei, marcând a doua oară când Marea Britanie a primit trofeul. După această performanţă, pentru Lulu a urmat o carieră înfloritoare, ce s-a întins pe parcursul a 50 de ani, carieră ce a inclus numeroase hituri, cât şi o melodie tematică pentru un film din franciza James Bond.

ABBA – „Waterloo“ (Suedia, 1974)

Pentru mulţi, Eurovision este egal cu debutul trupei ABBA, de departe cea mai de succes trupă care a ieşit vreodată învingătoare în această competiţie. ABBA au devenit artişti de talie internaţională după ce au câştigat trofeul Eurovision în 1974 cu piesa „Waterloo“. În mod ironic, trupa mai încercase de două ori să câştige concursul, fără succes însă.

Bucks Fizz – „Making Your Mind Up“ (Marea Britanie, 1981)

Piesa ritmată şi veselă a celor de la Bucks Fizz, reprezentanţii Marii Britanii la Eurovision 1981, le-a adus acestora titlul câştigător, marcând primul trofeu primit în cinci ani. Din păcate, trupa nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor publicului, astfel că, odată ajunşi în ţară, nu au mai scos o piesă memorabilă.

Celine Dion – „Ne partez pas sans moi“ (Elveţia, 1988)

Chiar şi celebr