Esenta propagandei totalitare este sa plasmuiasca o hiper-realitate, diferita de aceea a faptelor verificabile. Acum 25 de ani, cand a avut loc catastrofa nucleara de la Cernobâl, presa scrisa si vorbita a regimurilor comuniste, inclusiv a celui de la Bucuresti, au negat realitatea, au amanat cat s-a putut anuntarea cataclismului. Radio Europa Libera a fost sursa de informatii, obiectiva si tocmai de aceea credibila, in acel moment de maxima ingrijorare si maxima primejdie. La fel, in noaptea cutremurului din martie 1977, romanii au aflat de la Europa Libera ce se intampla in tara lor. Cand in tara menestrelul comunismului dinastic, Adrian Paunescu, organiza orgiile agitatorice ale “Cenaclului Flacara al Tineretului Revolutionar”, la Europa Libera Cornel Chiriac propunea o tabla de valori alternativa pentru tinerii insetati de muzica rock si folk. Cand Sergiu Andon, actualul aghiotant al lui Dan Voiculescu, ridica in slavi, in paginile “Scanteii” , organul oficial al CC al PCR, ceea ce regimul numea “legalitatea socialista”, Emil Georgescu spulbera in chip usturator aceasta fictiune. Sa ne miram ca regimul si-a trimis ucigasii cu simbrie spre a-l lichida? Sa ne miram de atacurile teroriste impotriva unor Monica Lovinescu, Virgil Ierunca si Paul Goma la Paris? Sa ne miram de campaniile odioase de compromitere prin calomnii ordinare a redactorilor si colaboratorilor acestui post de radio? Sa ne miram ca unele din aceste campanii continua pana in ziua de azi? Sa ne miram ca oameni care, chiar in exil, n-au fost auziti pana la caderea regimului comunist ridicandu-si vocea in vreun fel impotriva abuzurilor si faradelegilor, isi permit sa dea lectii celor care au refuzat sa taca, sa-i calomnieze si sa-i insulte fara urma de rusine? Mi-ar place sa scriu un eseu cu titlul “Paroxismul tupeului”.

Nu ezit sa o spun apasat: atacurile impotriva liberalismului anticomuni