De peste zece ani, pietreanul studiază umbra pe care o face vârful Masivului Ceahlău într-o zi specială, pe 6 august, când este sărbătorită Ziua Muntelui.

Mihai Marin face fotografii de când era în clasa a V-a, dar interesul pentru această umbră i-a fost stârnit de un alt pasionat, profesorul de geologie Nicolae Ţicleanu de la Institutul din Bucureşti.

„Umbra văzută de pe Vârful Toaca este, pentru câteva zeci de minute, ca holograma unei piramide. Imaginea spaţială se vede la răsăritul soarelui, în jurul datei de 6 august“, spune fotograful. „Această formă piramidală rezultă din alăturarea umbrelor lăsate de trei stânci, Vârful Toaca, Piatra Ciobanului şi Panaghia“, explică Mihai Marin. Suprapunerea perfectă a vârfului umbrelor nu se realizează decât atunci când soarele răsare dintr-o anumită poziţie.

După ce a cunoscut acest fenomen optic, Mihai Marin a urcat foarte des pe Ceahlău, ca să-l studieze şi să-l înţeleagă mai profund. „La început, nu voiam să fac cunoscută şi altora piramida Ceahlăului şi umbra piramidală. Avea o aură de mister, mistică, şi nu aş fi vrut sa intru într-un asemenea domeniu“, mărturiseşte fotograful.

S-a temut să nu fie considerat mistic

Când a înţeles că este vorba despre un fenomen natural, nu a mai avut nicio rezervă să vorbească despre această curiozitate. „Mi-am schimbat atitudinea în clipa în care m-am lămurit. Explicaţia este foarte simplă, ţine de mişcarea soarelui, de fizică. Este un fenomen optic în care mai multe umbre se aranjează perfect“, arată Mihai.

Totuşi, pasionatul fotograf mărturiseşte că mai există câteva întrebări care continuă să îl frământe. „Fenomenul este extrem de complex, geometria muntelui şi optica sunt foarte precise, fiecare stâncă îşi are rolul ei în schema asta geometrică. Şi atunci îţi pui clar întrebarea: există pe Ceahlău un sanctuar dacic