Sistemul bancar şi-a îmbunătăţit semnificativ rata de provizionare odată cu trecerea la sistemul internaţional de raportare financiară (IFRS), eliberând circa o treime (2,3 miliarde euro) din provizioanele constituite după regulile contabile româneşti, potrivit datelor raportate de bănci.

În prima lună a anului, băncile au înregistrat o creştere a provizioa-nelor calculate după prevederile RAS la peste 32 de miliarde lei, comparativ cu un nivel de 30,6 miliarde lei la finele lunii decembrie.

Calculate însă după standardele IFRS, aplicabile de către toate băncile de la 1 ianuarie 2012, provizioa-nele au însumat la sfârşitul lunii ianuarie aproape 22 de miliarde lei.

"Din datele centralizate pentru finele lunii ianuarie rezultă o scădere de circa 10 miliarde de lei, surplus care nu afectează însă indicatorii de prudenţialitate, pentru că banca centrală a constituit filtre de impact. Nu vorbim astfel de o îmbunătăţire artificială a solvabilităţii băncilor", a declarat directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, citat de Mediafax.

Principala diferenţă între provizionarea pe RAS şi cea din IFRS constă în gradul de acceptare a garanţiilor. Dacă în cazul IFRS provizionul este calculat scăzând din suma rămasă de rambursat garanţia la valoarea de piaţă, reglementările în vigoare până la finele anului trecut permiteau băncilor să-şi diminueze expunerea cu doar 25% din valoarea garanţiei.

Scăderea pe sistem este în linii mari apropiată estimărilor realizate individual de marile bănci comerciale.

De exemplu, BRD-Groupe Societe Generale a anunţat anterior că va elibera din provizioane circa 1,5 miliarde lei (350 milioane euro) prin trecerea la IFRS, soldul aces-tora coborând de la 3,7 miliarde lei la 2,2 miliarde lei.

Băncile pot să păs-treze disponibilităţile eliberate în conturi de rezervă, sau să le contabili