Nu mai puţin de 117 transplanturi hepatice au fost făcute în acest an, în ţara noastră. Ţinta de 100 de operaţii a fost depăşită, însă am avea nevoie de 300-400 de operaţii de acest tip, în fiecare an, susţine prof. Irinel Popescu. Sursa: RĂZVAN PETRESCU
La 50 de ani de la primul transplant hepatic realizat în lume, România intră în rândul naţiunilor civilizate. Numărul operaţiilor de transplant de ficat se află pe un trend ascendent, fapt care dă speranţă multor pacienţi de pe listele de aşteptare. Astfel, "de la 20 de transplanturi, câte se făceau în 2006, România a ajuns în 2013 la un număr record de 117", a spus, ieri, profesorul Irinel Popescu, şeful Clincii de Chirurgie şi Transplant Hepatic Fundeni. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe în care renumitul chirurg a vorbit despre istoria trasplantului în lume.
Numirea lui Radu Deac, un mare câştig
Potrivit acestuia, anul trecut, în România, au fost făcute 73 de transplanturi de ficat, însă necesarul ar fi de 300-400 de operaţii pe an.
Schimbarea mentalităţii românilor cu privire la donarea de organe a condus la creşterea numărului donatorilor şi la sporirea şanselor pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare. Numirea profesorului Radu Deac, renumitul chirurg cardiovascular de la clinica din Târgu Mureş, la şefia Agenţiei Naţionale de Transplant este un semn că lucrurile vor sta şi mai bine. "Numirea sa este un mare câştig. El cunoaşte toate detaliile programului de transplant de la noi, ştie legislaţie şi sunt convins că va face multe lucruri bune pentru agenţie", a explicat Irinel Popescu.
Acesta a adăugat că şi în alte ţări este o practică obişnuită ca după pensionarea unui chirurg strălucit, specialist în transplant, acesta să fie numit la agenţia naţională, şi l-a comparat pe prof. Radu Deac cu americanul Norman Shumway (părintele transplantului de cord).
Pro
