Actul de abdicare: o poveste delicata. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena, a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej.
Actul de abdicare: o poveste delicata. Regele Mihai a semnat actul de abdicare la 30 decembrie 1947 in prezenta Reginei-Mama Elena, a lui Petru Groza si a lui Gheorghiu-Dej. Despre eveniment au relatat fostul Rege, Petru Groza, dar si Paul Sfetcu, secretarul lui Dej. Desi de pe pozitii diferite, toate versiunile subliniaza importanta momentului.
In legatura cu abdicarea Regelui Mihai I, sursele istorice sunt reprezentate mai ales de marturiile tarzii ale participantilor la eveniment. Pe de o parte, avem la dispozitie chiar rememorarile lui Mihai I din interviurile acordate dupa 1947, pe de alta parte, cele ale unui apropiat al lui Dej, Paul Sfetcu, fostul sau sef de cancelarie. Ambii prezinta faptele oarecum asemanator, mentionand atat rapiditatea cu care s-au succedat evenimentele, cat si importanta lor in istoria Romaniei. Insa perceptia celor doi martori este, bineinteles, diferita. Pentru Mihai, actul abdicarii a fost impus "cu forta de un Guvern instalat si mentinut la putere de o tara straina". "Inlaturarea monarhiei constituie un nou act de violenta in cadrul politicii de inrobire a Romaniei", dupa cum a declarat la Londra la 5 martie 1948. Comunistii au scos in evidenta imposibilitatea coabitarii dintre Rege si Partidul Comunist si au laudat "lichidarea prieteneasca a monarhiei", dupa cum s-a exprimat Dej.
Sfarsit de an si de monarhie. In linistea Palatului de la Sinaia, familia regala pregatea Sarbatorile noului an. Prin intermediul Maresalului Curtii, Dimitrie Negel, Petru Groza a cerut Regelui o intrevedere la Bucuresti, pentru 30 decembrie, pe marginea "unor chestiuni de familie". Regele Mihai era convins ca discutia avea sa se refere la casatoria sa cu Printesa