Politistii constanteni au in prezent in lucru peste 30 de dosare penale, in care presedintii unor asociatii de proprietari sunt acuzati de sustragerea unor sume uriase. Practica arata ca majoritatea sesizarilor din trecut au avut baze reale, invinuitii folosind in interes personal banii pe care locatarii ii achitau lunar pentru intretinere si alte utilitati. Pe rolul instantelor s-au aflat in ultimii doi ani cateva zeci de astfel de dosare, finalizate cu condamnarea la inchisoare a sase presedinti.
Un caz deja celebru este cel al fostului presedinte al Asociatiei 16 Est Navodari, acuzat pentru o frauda de 730 de milioane. În comparatie cu administratorii de bloc, care trebuie sa obtina atestate si sa faca dovada ca nu au cazier, presedintii de asociatii sunt doar alesi de Adunarea Generala a fiecarui grup de proprietari, fara a fi verificati in prealabil. Sefii de asociatii care deturneaza fonduri nu depun la timp rapoartele contabile si nu angajeaza cenzori, frauda lor fiind depistata mult prea tarziu.
Date certe
De ani buni, conflictele desfasurate pe scara blocului intre presedintii asociatiilor si proprietari nu mai reprezinta ceva inedit, in unele zone ale municipiului astfel de incidente izbucnind aproape saptamanal. Adesea, acuzatiile aduse de locatari celor care le preiau si gestioneaza banii nu au baza reala si sunt simple vorbe aruncate din necunoasterea detaliilor din aceasta activitate. Exista insa si situatii, din ce in ce mai multe, din pacate, cand se dovedeste ca gura lumii spune adevarul si ca presedintii unor asociatii comit intr-adevar grave fapte penale. În ultimii ani, politistii constanteni s-au confruntat cu numeroase astfel de sesizari, in care “sefii” acestor tipuri de persoane juridice au fost acuzati de fraude de zeci, si uneori, chiar de sute de milioane de lei.
Potrivit reprezentantilor Inspectoratului de