Şi americanii şi vest-europenii îşi reduc bugetele militare. Cu ce efecte asupra poziţiilor euro-atlantice? Şi cine mai poate garanta securitatea est-europenilor? FP România online a consultat o serie de analişti internaţionali.

În ultimele săptămâni, Casa Albă a fost ţinta unor presiuni masive pentru anunţarea unui plan de reducere a deficitului bugetar. Pe acest fond, la 13 aprilie, preşedintele Obama părea dispus să se atingă până şi de Sfântul Graal al bugetului american: cheltuielile Departamentului Apărării. „În ultimii doi ani, Bob Gates a eliminat cheltuielile inutile, economisind în jur de 400 de miliarde dolari. Cred că putem face asta din nou. Trebuie nu doar să eliminăm risipa, dar trebuie să avem în vedere o reevaluare, o revizuire fundamentală a misiunilor Americii, a capacităţilor şi a rolului nostru într-o lume în schimbare” a spus Obama.

Avertismentele lui Gates

Mesajul este foarte sensibil. Preşedintele pare să dea undă verde restructurării prezenţei militare americane în lume. Status-quo-ul nu poate fi susţinut din punct de vedere financiar. Însă, consecinţele unei eventuale diminuări a amprentei militare globale americane nu sunt nici pe departe neutre. Ba dimpotrivă, ele sunt foarte riscante.

Cel puţin asta îl preocupă în ultima vreme pe Robert Gates: ”Ne restrângem responsabilităţile globale de securitate pe riscul nostru. O restrucuturare generată de tăieri mioape ar putea conduce mai târziu la consecinţe mult mai costisitoare şi mai tragice, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut. Ar trebui să învăţăm din experienţa noastră de după Primul Război Mondial că reducerile drastice, în dimensiune şi forţă, ale armatei SUA cresc posibilitatea conflictului armat”, avertiza şeful Pentagonului la jumătatea lunii februarie. Rezultatul? Creşte probabilitatea curselor de înarmare regionale, a proliferării balistice şi nucleare