intrucat salariile mici platite muncitorilor romani fac posibila acumularea de profit consistent. In cadrul fabricii de cabluri ACE Cluj lucreaza aproape 1200 de angajati, din care 280 sunt muncitori indirecti, mai exact sefi de sectii, primitori-distribuitori sau mecanici de intretinere. Sub forma unei promovari, muncitorii care lucreaza in trei ture ajung sa ocupe posturile amintite mai sus.
Insa, desi salariul este putin mai mare, de asemenea si responsabilitatile, orele prestate in folosul ACE pe ture de noapte sau suplimentar nu sunt platite in cazul muncitorilor indirecti. Pacaleala tine de ani de zile, iar protestele angajatilor nu au nici un ecou la urechile spaniolilor din conducere.
Faptul ca se incalca atat contractul colectiv de munca, precum si Codul Muncii nu pare sa intereseze pe nimeni, cu exceptia pagubitilor.
ACE este una din fabricile in sistem lohn aterizate in Cluj. In anii 90 si la inceputul lui 2000, afacerile in sistem lohn mergeau de minune in Romania pentru investitorii straini.
Insa, cresterea nivelului de trai, oricat de redusa ar parea la o prima evaluare, determina multi straini sa-si mute afacerile pe alte meleaguri, cum ar fi Ucraina sau China, unde pretentiile angajatilor sunt mai mici. In anul 2001, ACE Spania a infiintat la Cluj-Napoca SC Automobile Componente Electrice SRL.
Terenul necesar construirii halei de productie a fost obtinut in urma unei asocieri cat se poate de profitabile cu primaria lui Funar. Astfel, pentru 23.000 mp in cartierul Intre Lacuri - zona neindustrializata, ACE a platit 47.414 euro. Un adevarat chilipir pentru spanioli, justificat de primarie prin faptul ca se creeaza peste 1000 de locuri de munca.
In ianuarie 2002, ACE Cluj pornea la drum cu 13 angajati. In 2003, la ACE Cluj lucrau 400 de angajati, iar in decurs de un an numarul acestora s-a
