Expoziţia „Semn şi formă“ poate fi vizitată până la 3 februarie la Institutul Cultural Român. Plasată la parterul clădirii din Aleea Alexandru, selecţia de sculpturi şi desene realizate de Aurel Contraş este semnificativă pentru stadiul actual al creaţiei artistului.
Sculptorul Aurel Contraş a absolvit în 1973 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu" din Cluj, la clasa profesorului Mircea Spătaru. De-a lungul a peste 30 de ani, artistul s-a remarcat printr-o evoluţie organică, de la mijloace de expresie figurative la forme esenţializate.
Rapelul la realitatea obiectivă nu dispare niciodată din opera lui Aurel Contraş. Obiectele îşi pierd însă detaliile, păstrând esenţa capabilă să le confere un sens profund. Materia devine metaforă, obiectul se transformă în simbol.
Cele aproape 30 de scul-pturi expuse la Institutul Cultural Român constituie o reiterare a năzuinţelor umanităţii către desprinderea de pământ. Ea poate fi „fizică", expresie a dorinţei de înălţare, de zbor, sau, mai des şi mai accentuat, spirituală.
Detaliu şi esenţă
Uneori artistul completează prin titlu intenţia formală. Este cazul „Semnului pentru arcă" sau „Semnului pentru înălţare".
„Înviere“
Alteori, piesa însăşi trimite la simbolul creştin sau larg spiritual, ca în „Peşti" sau „Apostol". Memoria personală sau colectivă serveşte drept punct de plecare pentru meditaţia asupra condiţiei umane, asupra aspiraţiilor ultime ale spiritului. Aurel Contraş se mişcă între „Compoziţie cu motiv popular" (un fel de scrin în care rafturile se aşază unele peste altele, în sens ascendent) sau „Ana lui Manole", un alt simbol al sacrificiului necesar (în sens biblic sau păgân) şi „Învierea", imagine bivalentă în care dedublarea corp-spirit depăşeşte imagistica obişnuită a istoriei christice.
Lemn şi bronz
Tensiunea dramatic-senin animă majoritatea lucrări