În cazul în care procurorii anticorupţie ajung la concluzia că se impune începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Muncii, justiţia va ajunge, iar, la mâna Parlamentului. Mai precis, la votul deputaţilor, în condiţiile în care Ioan Nelu Botiş este membru al Camerei.
Procedura de urmat este clară din punctul de vedere al juriştilor, fie ei parlamentari sau nu. „E aceeaşi situaţie ca în cazul Ridzi. Şi e vorba tot de modul în care a gestionat fondurilor în calitate de ministru", a explicat pentru RL deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedinte al Comisiei juridice. Aceeaşi opinie este împărtăşită de colegul său de la PDL, Gabriel Andronache. „Este nevoie de avizul Parlamentului dacă se ajunge la începerea urmăririi penale pentru că faptele în discuţie ţin de perioada când a fost ministru şi domnul Botiş este şi parlamentar", a declarat deputatul PDL pentru RL. Întrebat cum va vota în cazul în care DNA va cere Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale, Andronache spune că va vota în favoarea socilitării, pentru că „justiţia trebuie să-şi facă treaba".
Şi experţii societăţii civile leagă cazul Botiş de cel al Monicăi Iacob Ridzi. "Faptele au fost comise în calitate de ministru, deci se aplică aceleaşi criterii," spune Laura Ştefan, coordonator anticorupţie la SAR. Şi Diana Hatneanu, director executiv APADOR-CH, spune că în acest caz se aplică legea răspunderii ministeriale, potrivit căreia doar preşedintele sau una dintre camerele Parlamentului pot cere urmărirea penală, iar procurorul general trebuie să ceară acceptul uneia dintre aceste instituţii.
Liderii PDL nu văd vreo prejudiciere a imaginii partidului
Până la un eventual vot în Parlament, democrat-liberalii ar putea însă încerca să redreseze un pic imaginea partidului, imagine afectată de concluzia că un ministru al său a fost în conflict de interese. N
