Decizia Comisiei parlamentare pentru legile electorale de a dubla pragul reprezentarii minoritatilor (de la 5 la 10 la suta) nu poate fi, la prima vedere, pe placul acestora. Fiecare dintre aceste Decizia Comisiei parlamentare pentru legile electorale de a dubla pragul reprezentarii minoritatilor (de la 5 la 10 la suta) nu poate fi, la prima vedere, pe placul acestora. Fiecare dintre aceste comunitati trebuie sa adune, spre a-si trimite un om in aula Parlamentului, aproximativ 3.500 de voturi, dupa cum spunea Viorel Hrebenciuc, seful Comisiei. Privind la datele recensamantului, cateva minoritati ar putea zice ca aceasta stacheta este insurmontabila pentru ele. Albanezi s-au declarat, acum doi ani (dupa date neoficiale), doar 520 de persoane, armeni - 1.780, cehi - 3.938, polonezi - 3.671, italieni - 3.331, ruteni - 26,2. Nici minoritatile ce insumeaza in jur de 5.000-6.000 de oameni (evrei, croati, greci) nu ar avea de ce sa se culce pe o ureche, deoarece cifrele de mai sus ii includ si pe minori. In plus, mai trebuie luati in calcul si absenteistii. Cu toate acestea, datele alegerilor de acum 4 ani sunt de natura de a indeparta asemenea ingrijorari. Pentru cele doua organizatii concurente ale albanezilor au votat 18.341 de alegatori, pentru reprezentanta armenilor - 21.302; desi in numele comunitatii bulgare s-au inscris in competitie nu mai putin de 4 organizatii, totalul voturilor obtinute a trecut de 34.000, iar Uniunea Bulgarilor din Banat - Romania, care a si trimis un deputat la Bucuresti, a adunat 30.085 voturi. Si croatii au avut de ales intre trei asociatii, cea mai puternica dintre ele fiind sustinuta de 11.084 electori. Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania i-au fost acordate 12.629 de voturi. Elenii, la randul lor, desi au votat pentru 4 organizatii, au acordat cea mai solida sustinere Uniunii Elene din Romania (15.007 voturi). Neasteptat de m