Szabolcs Guttmann a fost ales aseară şef al arhitecţilor din Transilvania. Născut la Cluj, cu studii superioare de arhitectură la Bucureşti, Szabolcs Guttmann şi-a împărţit cei 49 de ani între oraşul natal şi Sibiu. S-a impus în perioada în care a pregătit capitala culturală europeană.
A intrat în competiţia pentru conducerea Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Trasilvania, după ce a fost refuzat de primărie ca arhitect-şef. Are în faţă o misiune deloc simplă, într-un oraş în care administraţia locală nu a făcut niciodată casă bună cu urbaniştii.
Reporter ADS: Care sunt diferenţele dintre Cluj şi Sibiu, prin prisma priorităţilor culturale?
S.G.: Nu cred că e o diferenţă netă între cele două municipii. Într-un fel sunt chiar comparabile. Sibiul a fost lider în acţiuni de reabilitare urbană în perioada 2002 - 2006 şi a avut în 2007 un rezultat inedit la nivelul ţării. Şi în Evul Mediu, Sibiul a fost lider.
Clujul a intrat puţin mai târziu în competiţia culturală. În secolul XIX a depăşit Sibiul. Din punct de vedere instituţional Clujul stă mai bine acum. Problema este la infrastructura culturală. Clădiri cu mai multe instituţii culturale, teatru şi operă împreună, sau Filarmonica fără sediu. Când Filarmonica din Sibiu a primit sediu distinct, a redevenit instituţia culturală de primă importanţă. Ideea Filarmonicii îmbrăţişată de administraţia locală cred că merită să fie rediscutată şi în prisma altor variante urbanistice posibile.
Soluţia ar veni şi din reevaluarea spaţiilor comunitare disponibile din centru, pentru a crea infrastructura în aer liber pentru evenimente culturale. Sibiul astăzi are cea mai mare suprafaţă pietonală din centru, comparat cu alte situaţii similare din România. La Cluj s-a pornit acţiunea, dar e periculos să ne oprim aici. Bucăţile disparate de pietonal trebuie legate în reţea. Turistul trebuie să f
