Liderul onorific al PC a epuizat şi calea extraordinară de atac prin care încerca să scape de verdictul de poliţie politică. Instanţa supremă a respins, ieri, cererea lui Dan Voiculescu de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că liderul onorific al PC a colaborat cu Securitatea.

Avocaţii lui Dan Voiculescu au susţinut în faţa instanţei că au existat mai multe erori procedurale în dosarul în care liderul PC a fost declarat ca şi colaborator al Securităţii. În replică, reprezentanţii CNSAS au solicitat respingerea cererii. Instanţa supremă a decis irevocabil, la 10 martie 2011, după cinci ani de procese, că Dan Voiculescu, care ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al Senatului, a făcut poliţie politică.

„mircea", primul nume conspirativ

Decizia instanţei supreme a confirmat astfel verdictul Curţii de Apel Bucureşti dat la 5 februarie 2010. Conform CNSAS, Dan Voiculescu a fost racolat de Securitate în februarie 1970 , sub numele conspirativ "Mircea". Trei ani mai târziu, în 1973, Dan Voiculescu ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a, sub numele conspirativ "Felix". În 1974, informatorul "Felix" a fost abandonat, sub motivaţia că fusese primit în Partidul Comunist. După nici un an, în 1975, a fost reactivat ca sursă a Direcţiei a III-a.

Şi-a turnat şi rudele

CNSAS a mai arătat că, de-a lungul timpului, Dan Voiculescu "a relatat verbal despre contractele şi schimburile de pachete între sportivii români şi cei străini cu prilejul campionatelor de box din 1969", dar şi din Cehoslovacia, unde a însoţit echipele româneşti de hochei, în calitate de translator. Voiculescu nu s-a limitat numai la a-şi turna colegii şi a dat note informative şi despre rudele sale.

Conform documentelor CNSAS, Dan Voiculescu a semnat cu numele lui sau cu pseudonimul „Felix" mai multe note informative despre modul în care au fugit din România v