După şapte luni în care i-a ţinut în plan secund, premierul Victor Ponta le-a pus în mână lui Constantin Niţă, Mariei Grapini, Anei Varga câte un minister în toată regula: cu sedii separate, personalitate juridică, Corp de Control, direcţii independente şi chiar câte un compartiment de informaţii clasificate. În loc de 16 ministere, Guvernul are, practic, în acest moment 19.

Miniştrii delegaţi vor avea primul şi ultimul cuvânt în numirea şefilor autorităţilor din subordine, în deciziile privind achiziţiile, în marile contracte. Până acum erau doar consultaţi, ministrul având decizia şi semnătura finală. Fiecare va avea în subordine câte doi secretari de stat şi un secretar general, iar Niţă primeşte în plus un subsecretar de stat, ca secund.

Modificarea a fost operată prin trei Hotărâri de Guvern, oficializate pe 10 şi pe 24 iulie, ocolind astfel pixul preşedintelui Traian Băsescu. O schimbare efectivă a structurii Guvernului, prin înfiinţarea a trei noi ministere cu această titulatură, ar fi trebuit aprobată de Parlament şi ar fi adus Guvernul din nou la mâna lui Băsescu pentru a semna decretul.

Potrivit unor surse politice, primul şi-a cerut independenţa Constantin Niţă, interesat să nu se mai calce pe picioare cu Varujan Vosganian şi să gestioneze singur Energia. Avantajul acordat de Ponta mai întâi colegului său de partid a fost multiplicat ulterior să ajungă la toate formaţiunile din USL. PSD, PNL şi PC au câte un ministru delegat autonom.

Mai mult, în niciunul din cele trei ministere, fiind structuri nou-înfiinţate, nu se mai aplică regula tăierii a 4% din posturi în jurul căreia Guvernul îşi face marea restructurare anunţată de Ponta.

Cum se călcau miniştrii pe picioare: "Când unul cerea ceva la juridic, i se spunea că se lucrează pentru celălalt"

Chiar dacă rămân cu titulatura de miniştri delegaţi, Niţă, Grapini şi Va