Decodificarea mesajelor inamice din perioada neutralităţii României de la începutul Primului Război Mondial a avut importanţă strategică pe frontul informaţiilor "Căpitanu de Decodificarea mesajelor inamice din perioada neutralităţii României de la începutul Primului Război Mondial a avut importanţă strategică pe frontul informaţiilor "Căpitanu de istorie", Florin Şinca, prezintă astăzi (XXII) două aspecte mai puţin cunoscute ale activităţii poliţiştilor români pe ceea ce numim ,,frontul informaţiilor'', cu nimic mai prejos decât ,,frontul armelor''. Este vorba - pe de o parte - de un document foarte important, care dovedeşte aflarea unuia dintre codurile cu care operau austro-ungarii în Primul Război Mondial, iar pe de alta de modul de cifrare-descifrare de către Siguranţă a unei telegrame care conţinea informaţii secrete. Pe aceste documente se află rezoluţia directorului Siguranţei şi menţiunea ,,Raportat''. Ceea ce înseamnă că informaţiile au ajuns la miniştrii de interne şi apărare, la preşedintele Consiliului de Miniştri şi - de ce nu? - chiar la regele Ferdinand. Importanţa informaţiilor conţinute este de netăgăduit. Folosind surse informative calificate ca ,,sigure'', printr-un raport codificat ,,N.XXXX'' şi datat 7 noiembrie 1915, poliţaiul oraşului Dorohoi informa pe directorul Siguranţei, cunoscutul Iancu Panaitescu (una dintre cele mai mari personalităţi din toate timpurile ale Poliţiei Române, o luminată minte, un individ cu adevărat deosebit, prea puţin cunoscut), despre organizarea în Bucovina (aflată sub ocupaţie austriacă) a unui număr de 32 de ,,biurouri de spionaj şi informaţiuni''. Aceste birouri aveau agenţi plătiţi lunar şi se aflau sub coordonarea unui birou central, situat la Colomea. Între biroul central şi ofiţerii sau agenţii însărcinaţi cu spionajul în alte ţări avea loc o intensă corespondenţă, fie prin telegraf, fie poştal, fie prin cu