„Pe catafalc, de căldură-n oraş, Încet, cadavrele se descompun.“ (G. Bacovia) Preocupări de antropologie aplicată…
O nouă întrunire în cadrul Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală din Cluj-Napoca a avut loc miercuri, 23 noiembrie a.c., în sala de bibliotecă a Clinicii Medicale II. „Cremaţiunea în România – între istorie, contestare şi necesitate publică“ a constituit tema dezbaterii ce a trezit interesul de a participa la Atelier în minţile a treizeci şi ceva de persoane: medici, preoţi, antropologi, psihologi, studenţi. Şedinţa a fost deschisă de dl conf. univ. Király István, coordonatorul Atelierului clujean, cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“, care a amintit că este pentru prima dată în cei doi ani de activitate a Atelierului, când au loc două întruniri într-o lună: „Interesul faţă de activităţile noastre sporeşte continuu, făcându-ne să gândim că aici este o mică oază de iluminism“. Totodată, dsa l-a prezentat pe dl Marius Rotaru, istoric şi cercetător ştiinţific la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Morţii şi al Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“. Lucrarea dlui Marius Rotaru a avut un bogat conţinut ştiinţific, bine argumentat şi organizat. Astăzi, 36% din cadavrele celor ce decedează în UE sunt incinerate, iar în perioada 1928–2010, în România, au fost incinerate 65.897 de cadavre… …de-a lungul vremii
Primele idei cremaţioniste au apărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea; în România, dr. Iacob Felix, absolvent al Facultăţii de Medicină din Viena, igienist, medic-şef al Capitalei, participant la Războiul de Independenţă ca medic militar, menţionează incinerarea în primul tratat românesc de igienă, apărut în 1870. Printre primii susţinători ai incinerării s-au numărat şi multe personalităţi ale lumii medicale, m