Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a salvat România de la o situaţie financiară dificilă, însă poate fi o armă cu două tăişuri. Dacă Guvernul nu-şi va respecta angajamentele, ţara va fi împinsă spre haos.
Să ne gândim numai ce s-ar putea întâmpla dacă FMI ar refuza să ne elibereze o tranşă din împrumut? Rezervele internaţionale ale României ar scădea drastic (cu suma neîncasată de la FMI), agenţiile de rating ne-ar descalifica, leul s-ar prăbuşi, firmele ar da falimente pe capete, România ar fi în haos.
Despre pericolul care ne pândeşte a vorbit limpede şi consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. "În măsura în care politicile se vor abate de la cele asumate, pieţele ar putea deveni şi mai irascibile. O astfel de abatere ar reprezenta un mare pericol pentru stabilitatea cursului de schimb", a declarat Croitoru.
El a explicat că sustenabilitatea acordului depinde de felul în care autorităţile îşi vor asuma până la capăt responsabilitatea pentru măsurile necesare. "Un deficit bugetar de 4,6% din PIB, la o contracţie a economiei cu 4%, reprezintă o problemă de finanţare mult mai mare decât un deficit de 2% din PIB, la o prognoză de creştere economică de 2,5%. Tocmai acesta a fost un argument foarte puternic în favoarea acordului cu FMI", a mai spus consilierul guvernatorului BNR.
O altă problemă este scăderea rezervelor internaţionale ale României, în situaţia în care acordul s-ar rupe. În calculele făcute, BNR s-a bazat pe cele 12,95 miliarde de euro primite de la FMI pe parcursul a doi ani pentru înlocuirea în rezerva BNR a banilor împrumutaţi de la băncile comerciale sub formă de rezerve minime obligatorii (RMO). Valoarea acestora este tot de 12 miliarde de euro şi cum BNR s-a angajat să nu mai ia 40% din valorea noilor linii de creditare care sosesc în ţară de la băncile-mamă, vrând-nevrând
