Anul care se încheie s-a dovedit a fi cel mai dramatic de până acum în conflictul sirian. În timp ce acuzaţiile au curs de ambele părţi, un lucru este sigur: au fost folosite arme chimice împotriva poporului, rebelii care luptă cu armata lui Bashar al-Assad sunt parţial controlaţi de al-Qaeda, iar marile puteri mondiale nu au fost capabile să se pună de acord pentru a opri masacrul.

Începută în primăvara anului 2011 şi înscrisă în lanţul de evenimente ce au marcat schimbările politice din Orientul Mijlociu, cunoscute sub numele de Primăvara Arabă, criza din Siria, pornită de la simple manifestaţii de protest împotriva preşedintelui Bashar al-Assad, avea să degenereze într-un conflict armat sângeros, soldat până în prezent cu peste 120.000 de victime şi 2,4 milioane de refugiaţi, notează Agerpres într-o amplă analiză.

Acest război nu este doar o confruntare între trupele guvernamentale siriene şi o serie de grupări rebele foarte divizate şi eterogene. Pe câmpul de luptă din Siria regăsim şi tradiţionalul conflict dintre musulmanii şiiţi şi suniţi, prezenţa islamiştilor radicali din grupările afiliate reţelei teroriste al-Qaida, dar şi combinaţiile de interese ale puterilor regionale şi mondiale.

De aceea, Washingtonul este amplu criticat atât pe plan extern, cât mai ales intern din cauza sprijinului acordat rebelilor sirieni, despre care se spune că sunt coordonaţi de gruparea teroristă al-Qaeda. Liderii forţelor rebele susţin însă că acesta este un mit creat de preşedintele Bashar al-Assad pentru a-şi argumenta decizia de a nu veni la masa negocierilor cu cei care, de peste doi ani, luptă pentru a-l înlătura de la putere.

Principalul argument invocat de americanii care se opun ideii unei ofensive americane în Siria este că, în realitate, forţele rebele au fost acaparate de diverse grupări johadiste, cel mai puterni