Relaţia mamă–copil poate fi uneori de coşmar. Este esenţial cum o construieşti.

Unul dintre filmele care va face senzaţie la toate ceremoniile din 2012. O dramă psihologică puternică o evidenţiază pe Tilda Swinton la adevărata înălţime, în rolul unui personaj cu o forţă mentală tulburătoare. We need to talk about Kevin / Trebuie să vorbim despre Kevin aduce în prim-plan pendularea între trecutul dureros şi prezentul sfâşietor al unei femei care a renunţat la carieră şi a neglijat orice alt viitor pentru copilul său, pentru a-l naşte şi a-l creşte cum se cuvine pe Kevin. Într-un mic orăşel dintr-o suburbie americană, o femeie încearcă să treacă pe stradă aproape nevăzută, cu privirea ascunsă în spatele ochelarilor de soare şi cu un mers grăbit. În supermarket, ajunge să se piardă printre rafturile încărcate de conserve, în speranţa că nu e observată şi se va evapora imediat. Tăcerea, disperarea, privirea ei spun mai mult decât orice alte gesturi ori replici. Astfel arată o mamă ajunsă în pragul nebuniei şi disperării. Eva e hăituită de prezent, stigmatizată de un trecut pe care nu şi l-a imaginat nicio clipă aşa cum s-a derulat el de fapt. E o femeie care a pierdut totul, dar luptă cu o ambiţie de fier să nu îşi piardă minţile. Tilda Swinton este fabuloasă! Te impresionează şi te face părtaşul nebuloasei vieţii pe care trebuie s-o înfrunte. A fi mamă este una dintre cele mai complicate şi dificile „profesii“. Lucrurile nu sunt întotdeauna atât de simple şi clare precum par: Kevin s-a dovedit a fi un copil dificil, care plângea ori de câte ori era luat în braţe ori lăsat liniştit în căruţ. Plângea atunci când avea toate motivele să fie liniştit şi invers. Iar plânsul lui părea unul tendenţios, răzbunător. În tot acest timp, Franklin (John C. Reilly), tatăl, un tip obişnuit, normal, fără prea multe pretenţii şi idealuri în viaţă, este topit după fiul