Un lucru este clar si trebuie spus inca de la inceput. Decidentii de politici macroeconomice sunt datori sa gandeasca si sa gaseasca solutii de repornire a economiei romanesti cat mai rapid. Altfel, toate eforturile facute pana acum de fiecare roman in parte vor fi fost facute in zadar. Cel putin la nivel conceptual, declaratiile oamenilor politici din ultima perioada sunt de bun augur. Mesajul este ca (macar) se cauta solutii. A privi insa economia Romaniei si modalitatile de relansare a acesteia din perspectiva politica, sau, mai rau, electorala, cred ca este ultimul lucru care trebuie facut.
In opinia mea, acum mai mult ca oricand, lucrurile trebuie analizate cat se poate de tehnic, detasat, si nu din punct de vedere politic, la cald. Altfel spus, nu e momentul de derapaje, ci de optimizare. Analiza solutiilor propuse (de crestere a salariilor sau de reducere a CAS) trebuie facuta astfel incat costurile sa fie minimizate. Caci ambele solutii lansate pana acum de decidenti au atat avantaje, cat si dezavantaje. Important este ca dezavantajele sa fie cat mai mici.
Una dintre solutiile propuse consta in cresterea salariilor bugetarilor incepand cu 1 iunie. Dincolo de faptul ca orice crestere de salarii este oricand binevenita, esential este sa analizam care vor fi efectele acestei masuri asupra intregii economii. Ce ar insemna pentru economia Romaniei cresterea salariilor bugetarilor?
1. Impactul bugetar al reintregirii salariilor incepand din iunie ar inseamna circa 0,7% din PIB. In timp ce cresterea cu doar 5% a salariilor bugetarilor are un impact de 0,25% din PIB. Principala problema aici este ca aceasta crestere a salariilor (in momentul actual) nu se poate face decat prin diminuarea spatiului fiscal pentru investitii. Ceea ce nu ne avantajeaza deloc. Pentru ca redistribuirea banilor publici dinspre investitii spre salarii va conduce la creste
