Satu Mare este un orăşel cochet cu peste 1.100 de ani de atestare, iar Oraşu Nou este o localitate rurală fără canalizare, unde principala preocupare a localnicilor este agricultura. Ţăranii din Oraşu Nou se mândresc cu gospodării frumoase şi cu animale multe, în timp se orăşenii din Satu Mare se plâng că nu au şi ei un mall ca mai toate urbele.

GALERIE FOTO

Originile numelui actualei reşedinţe a judeţului Satu Mare se pierd în cele peste opt secole de la prima atestare. Chiar dacă există lucrări de specialitate în care se caută originile denumirii oraşului Satu Mare, istoricii şi etimologii nu au ajuns până acum la o teorie unanim acceptată. Astfel că, în prezent, explicaţia denumirii paradoxale a reşedinţei de judeţ cu 115.000 de locuitori rămâne motiv de anecdote pentru sătmăreni, mai ales atunci când reclamă faptul că serviciile publice de la ei din oraş sunt „ca la ţară".

Zeci de denumiri i-au fost atribuite oraşului Satu Mare de-a lungul timpului, primele dintre acestea în limba maghiară şi în germană. Istoricul sătmărean Viorel Ciubotă spune că într-o cronică veche oraşul este amintit încă în anul 900 sub denumirea de Szotmar. „Denumirea de Satu Mare este una modernă din secolul al XIX-lea. Preotul Moise Sora Novac introduce, într-o carte, la jumătatea secolului al XIX-lea denumirea de Satu Mare", spune acesta.

O altă ipoteză este că denumirea oraşului ar proveni din limba germană, mai excat de la termenul „salzmarkt" care înseamnă „piaţă de sare", şi asta deoarece în Evul Mediu, Satu Mare era un depozit de sare. „Transportul sării din Ocnele Dejului se desfăşura pe Someş, până la Satu Mare", a încheiat Viorel Ciubotă. Limba română a adaptat termenul străin pentru a deveni familiar, astfel luând naştere actualul nume.

Fără mall şi fără cinematograf

Deşi e reşedinţă de judeţ, municipiul Satu Mare poartă