Clujenii şi-au arogat dreptul exclusiv al surprizei în ultima etapă de campionat. CFR şi Universitatea au pus-o rău de tot împotriva aşezării cuminţi a lucrurilor şi au comis nişte aşa năsărâmbe că numai Victoria Brăneşti le-ar mai putea lua faţa printr-un eventual succes în Ghencea.

CFR-iştii au deschis balul pe teren propriu, în compania Astrei şi în zi de post. Şi nu le-a mers bine, chiar dacă pronosticurile megieşilor girau o victorie indiscutabilă a gazdelor. Pre­misele unei astfel de evaluări a şan­selor nu erau de lepădat. Pentru că aroganţa campionilor reclama o evidentă stare de avarie după rezultatele din debutul acestui sezon, stare de avarie care impunea tratament în regim de Smurd. Pentru că reprezentanţii grandomaniei maxime de la Cluj nu mai aveau oxigen în înghesuiala de la mijlocul clasamentului. Iar ploieştenii, pe de altă parte, mo­deşti încă din prezentare, păreau a fi vitamina numai bună pentru între­marea bărbătească a arpadiş­tilor. Dar în materie de Bulă, orice logică e nulă. Clujenii n-au marcat decât vreo două goluri. Şi nici unul din cele două goluri nu a vizat victoria. Ele n-au avut decât rostul de a-i prinde din urmă pe ploieşteni, n-au avut decât rostul de a păstra ruşinea gazdelor la jumătate, adică într-un rezultat de egalitate.

Sentinţa definitivă şi irevocabilă a meciului CFR - Astra a-ncins ar­pacaşul în cămara gânditoare a chiriaşilor fotbalului de la Cluj. Iuliu Mureşan face abstracţie de joc, fiindcă tot nu se pricepe, şi bagă discursuri înspumate despre "arbitrajul execrabil" de care s-ar face vinovat Teodor Crăciunescu. Mureşan lu­crează sub deviza "vom face totul". Uzează de mânia proletară şi anagajamentul de partid atunci când promite că nu va precupeţi nici un efort până ce nu-şi va îndeplini, chiar şi înainte de termen, obiectivul elimi­nării lui Teodor Crăciunescu din ar-bitraj. Stai cuminte, nea! O