Cum păşeşti în Capela Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani te învăluie mirosul de mir şi un aer liniştitor. La intrarea în biserică, pe o măsuţă, sunt aşezate mai multe baticuri pentru femeile care vor să se roage, dar au capul descoperit. Pe un perete este un anunţ, potrivit căruia în biserică este bine să avem o ţinută decentă şi să păstrăm liniştea. În această capelă, zi de zi, vin oameni chinuiţi de boală şi nu numai, care găsesc prin rugăciune o alinare a suferinţei fizice. În această capelă slujeşte de mai bine de 18 ani părintele Ioan Gherman. S-a zbătut pentru construcţia lăcaşului de cult pentru ca bolnavii şi cadrele medicale să poată primi alinarea lui Dumnezeu.

Pe părintele Gherman îl vezi zi de zi bătând în lung şi-n lat holurile Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani şi intrând prin saloane. Vorbeşte cu bolnavii, medicii, cu asistentele... cu toată lumea care îi iese în cale. Tuturor le spune câte o vorbă bună, care să le aline suferinţele sau pur şi simplu se aşează la căpătâiul bolnavilor în stare foarte gravă şi rosteşte rugăciuni. El este preotul care alină suferinţele sufleteşti ale bolnavilor şi le mângâie inimile îndurerate prin rugăciune.

Părintele Gherman slujeşte de 18 ani la Spitalul Judeţean. A ajuns aici prin concurs, înainte fiind preot, timp de 12 ani, la Ţifeşti. A lăsat parohia pentru a o lua de la zero. După cum povesteşte chiar el, în primii ani a ţinut slujbele, a botezat copiii şi a împărtăşit şi mărturisit credincioşii chiar în holul spitalului de la etajul 6. Acolo, altarul era făcut într-o cămăruţă. „În 1995 am dat examen la Buzău ca să fiu preot la oraş şi am venit la spital. La început am slujit în holul de la etajul 6, unde e clubul spitalului, iar într-o cameră era altarul. În timpul slujbelor se auzea huruitul liftului şi eu cântam şi mai tare ca să audă lumea