La cererea europenilor, monitorizarea gropilor de gunoi din judeţ se face cu GPS-ul. Becleanul şi Sângeorz-Băi sunt singurele localităţi din judeţ care mai au depozite menajere cu aviz de funcţionare.

Doar două depozite de deşeuri din 172 existente în judeţ funcţionează la această oră cu acte în regulă. Depozitul din Beclean are aviz de funcţionare până în 2016, în timp ce la Sângeorz-Băi se mai poate depozita doar cel mult trei ani. Restul de 170 de depozite, între care şi cele din Bistriţa, au fost obligate să sisteze depozitarea începând din 16 iulie, conform unei directive a Uniunii Europene.

Dacă Bistriţa s-a conformat la câteva zile după termen alături de administraţiile altor localităţi, primăriile rurale caută încă soluţii şi negociază cu celor două oraşe condiţii şi preţuri de depozitare. Garda de Mediu stă cu ochii pe toţi şi pune la punct un sistem de control prin GPS a acestor monitorizări.

Tristeţea unora, bucuria celorlalţi

„Avem termen ca, până în 1 septembrie, să verificăm toate închiderile şi să aflăm cum s-a rezolvat problema în aceste localităţi. Inventariem toate aceste depozite. Luăm coordonatele prin GPS, aşa cum s-a cerut de la UE“, a explicat Ioan Borş, şeful Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud. Borş spune că, deocamdată, primăriile rurale au apelat la cele două oraşe pentru a depozita gunoiul.

„Cei din apropierea Becleanului vor aduce gunoiul aici. S-au încheiat deja contracte cu o firmă de salubritate care depozitează la Beclean, în timp ce primăriile de pe Valea Someşului, dintre care multe au maşini de salubritate, merg la groapa din Năsăud“, a mai explicat Borş, soluţie de provizorat găsită până la inaugurarea depozitului judeţean de la Tărpiu, amenajat cu bani europeni.

Deja administratorii celor două primării îşi fac calcule cum vor aduce bani în plus la buget cu gunoiul altora şi introduc noi reglementăr