Tarile baltice risca sa intre intr-o a doua criza economica generata de probleme financiare, daca Guvernele Letonei, Lituaniei si Estoniei nu reusesc sa impuna masuri adecvate de austeritate prin care sa sprijine cursurile de schimb reglementate in raport cu euro, potrivit BCE, citata de Bloomberg si preluata de Mediafax.

Letonia, Lituania si Estonia au suferit o depresiune economica mai severa decat celelalte state membre ale Uniunii Europene, deoarece stabilirea unor cursuri de schimb prea reduse, in intervaluri prea restranse, prea devreme in ciclul de convergenta la euro a condus la baloane speculative, scrie Banca Centrala Europeana (BCE), intr-un document confidential obtinut de Bloomberg, datat 17 noiembrie si pregatit pentru o intalnire a comitetului economic si financiar al UE.

Intervalurile restranse ale cursurilor de schimb au generat presiuni suplimentare asupra politicii fiscale, care trebuie adaptata astfel pentru a asigura o predispozitie redusa a economiilor la dezechilibre majore, potrivit documentului.

In absenta masurilor fiscale dure, "este posibil ca autoritatile din statele baltice sa nu poata preveni o noua emergenta a dezechilibrelor macroeconomice si o repetare a ciclului boom-bust (de la crestere economica puternica la recesiune abrupta)", considera BCE.

Aderarea la UE a celor trei tari, in anul 2004, a declansat o expansiune economica puternica alimentata prin credit si a majorat venitul mediu pe locuitor cu circa 85%. In acest an, economiile celor trei state, vulnerabile la efectul de vacuum propagat de criza globala pe pietele de credit, au suferit recesiuni severe, cu scaderi anualizate ale PIB de pana la 20%.

Bancile centrale controleaza cursurile de schimb in intevaluri cu mult mai stramte decat cel de 15% impus de mecanismul de aderare la zona euro. Letonia a restrans acest interv