Înainte de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internaţional avea operaţiuni neînsemnate şi se vorbea chiar de desfiinţarea instituţiei. În prezent, tot mai multe ţări depind de organizaţie. În rubrica „Dosar“ din această săptămână, „Adevărul“ îţi arată cum un politician abil a reuşit să profite de contextul economic nefavorabil pentru a reinventa FMI.
Înainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaţional acorda credite numai statelor sărace, din lumea a treia. Ţările care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia. În spatele uşilor închise, se vorbea chiar de desfiinţarea organizaţiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrabă o instituţie cu titlu onorific.
Într-o perioadă relativ calmă din punct de vedere economic, mulţi contestau rolul Fondului. În plus, banii FMI mergeau numai către ţări sărace, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urma organizaţiei, ci numai cotizau la aceasta. Criza a schimbat însă toate aceste lucruri şi, într-un timp foarte scurt, tot mai multe state au ajuns să depindă de FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Acum, organizaţia are programe de finanţare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate din lume. Rând pe rând, ţările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul Fondului.
Ambiţiile politice ale directorului FMI
Doar în Europa, instituţia a acordat împrumuturi în valoare de 140 de miliarde de euro în anii de criză. Condiţiile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care acesta le-a împrumutat. Responsabil de această schimbare este, în mare măsură, Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI. A ajuns aici cu sprijinul lui Nicolas Sarkozy, actualul preşedinte al Franţei. Acum, presa internaţională scrie că Strauss-Kahn va candida la alegerile prezidenţiale din 2012. Nu ar fi prima încercare