* vineri, colegii, prietenii si rudele au petrecut-o pe Luiza pe ultimul sau drum * Vineri, 17 martie, familia, prietenii, colegii si profesorii au spus "adio" celei care a ales sa-i paraseasca inainte de vreme. Capela cimitirului a fost neincapatoare. O mare de oameni invadase aleile, pentru a aduce un ultim omagiu Luizei. Cortegiul funerar era cufundat in durere, nimeni nu vorbea, nimeni nu indraznea sa priveasca in jur. Fiecare era coplesit de durerea prea grea si prea devreme sosita. Colegii Luizei se adunasera toti intr-un grup compact si incercau sa se sustina reciproc. Unii ramasesera fara lacrimi, altii nu se puteau opri din plins. "Nu pot sa ma desprind de colegii mei, ei sint sprijinul meu, numai impreuna putem sa depasim o asemenea tragedie", spune una dintre colege. Dupa atitea zile noroase, azi a aparut soarele. Probabil, voia si el sa mai mingiie odata chipul angelic al Luizei. Drumul scurt, de la capela la mormint, nu a permis celor prezenti sa se obisnuiasca cu ideea ca Luiza se va "intoarce in tarina". "Acum, Lizzie si-a gasit linistea. Este datoria noastra sa mergem mai departe, dar asta nu inseamna ca o vom uita vreodata. Ea a facut un gest de neinteles pentru toti, dar nu trebuie sa o judecam. Sigur, acum a juns in lumea celor drepti si toate discutiile legate de moartea ei nu o vor aduce inapoi ", a zis o prietena a fetei. In fata unui asemena gest, nu ramine loc de alte interpretari. "Putem doar sa spunem «Dumnezeu sa o ierte si sa-i fie tarina usoara»", a zis unul dintre cunoscutii fetei. * vineri, colegii, prietenii si rudele au petrecut-o pe Luiza pe ultimul sau drum * Vineri, 17 martie, familia, prietenii, colegii si profesorii au spus "adio" celei care a ales sa-i paraseasca inainte de vreme. Capela cimitirului a fost neincapatoare. O mare de oameni invadase aleile, pentru a aduce un ultim omagiu Luizei. Cortegiul funerar era cufundat in du