Rezerva valutară administrată de BNR a scăzut în iulie la 32,68 mld. euro, nivel mai mic cu 1,7 mld. euro faţă de iunie, în condiţiile în care banca centrală a operat în numele Ministerului Finanţelor rambursarea a 2,6 mld. euro aferente datoriei publice interne.
În ultima săptămână din iulie au ajuns la scadenţă obligaţiuni în euro emise pe piaţa internă şi un club loan tot în euro pentru care plăţile cu tot cu dobânzi au însumat 2,6 mld. euro.
Astfel, ieşirile din rezervă au însumat luna trecută peste 3 mld. euro, în timp ce intrările s-au ridicat la 1,37 mld. euro. Principalele surse de intrări de fonduri au fost reprezentate de alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
Profitând de poziţia confortabilă a lichidităţilor din trezorerie, Finanţele nu au refinanţat decât datorii de 463 mil. euro din totalul scadent de 2,6 mld. euro, reducând vizibil soldul datoriei publice. Totuşi, strategia este contestată de bancheri şi analişti care acuză Ministerul Finanţelor că se concentrează prea mult asupra preţului şi prea puţin asupra unei politici consecvente de lungire a scadenţelor la obligaţiunile de stat: la licitaţia de săptămâna trecută Finanţele au atras 463 mil. euro pe 4 ani în loc de suma programată de 600 mil. euro, invocând preţul prea mare cerut de bănci şi acceptând doar un randament mediu de 4,85%.
După vârful de plată din iulie, urmează o lună calmă pentru serviciul datoriei publice, cu plăţi scadente de 205 mil. euro, uşor de aborbit de rezerva valutară.
Rezerva valutară rămâne uşor peste nivelul de 32,4 mld. euro de la sfârşitul lui 2010.
Datorită creşterii preţului aurului pe piaţa internaţională, valoarea rezervei de aur de 103,7
