Dacă îi auzi pe "oamenii noştri din Panama" (îmi permit o aluzie la binecunoscutul film) vorbind despre Manhattan, fii sigur că nu îi preocupă centrul comercial, financiar şi cultural al New Yorkului. Înflorirea Capitalei, după 1999, a făcut ca mai toţi locuitorii vechiului Ciudad de Panama să se mute în "Manhattan" sau "Noul oraş".
După cum am mai vorbit, oraşul vechi, stil spaniol, latino-american a fost practic părăsit şi a intrat sub protecţia UNESCO. Şi deoarece în vechiul oraş majoritatea caselor "în părăsire" erau case de locuit, s-a hotărât ca faţadele să fie reconstruite sau renovate identic, fără cea mai mică abatere. Dar... în interiorul caselor renovate, surpriză, pot fi găsite acum: magazine, restaurante, cluburi, sedii de bănci, sedii de companii şi aşa mai departe. O dovadă a hărniciei, seriozităţii, însă mai ales o dovadă a... banilor s-ar putea spune.
INFLUENŢA
Privind din punct de vedere istoric, treptele prosperităţii au fost greu de urcat. Panama a aparţinut Imperiului Spaniol şi, implicit, a depins de fluctuaţiile acestui Imperiu. În 1821, Panama s-a aliat cu Columbia, care îşi proclamase independenţa. Următorii 82 de ani aveau să dovedească un schimb neprofitabil: o putere dominantă, cu alta. Între 1850 şi 1900, Panama a încercat să se desprindă, organizând numeroase revolte. În cele din urmă, Panama îşi declara independenţa în 1903 (susţinută de SUA), iar restul... îl ştiu istoricii mai bine.
Oricum, influenţa SUA se simte, "Manhattanul" - şi nu numai, fiind dovada de fiecare zi. Companii mamut au profitat de fiscalitatea favo-rabilă şi şi-au instalat aici sediul regional pentru America Latină. De asemenea, cetăţenii altor state şi-au depus banii în băncile care îţi ies în cale la tot pasul, nefiind constrânşi de vize. Astfel, în prezent, de-a lungul coastei Pacificului se desfăşoară, în toată sple
