Un eveniment deosebit a fost organizat, pe 29 martie, de Universitatea „Ben Gurion“ din oraşul Beer Sheva, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Tel Aviv, cuprinzând o conferinţă şi o expoziţie de arte plastice, cu titlul provocator: „Eu sunt român: ruta Bucureşti – Tel Aviv“. Conferinţa, în cadrul a patru sesiuni de comunicări, a prezentat studii de caz semnificative pentru diverse domenii culturale, în care au existat contribuţii importante ale unor intelectuali evrei la patrimoniul cultural românesc şi influenţe sau rădăcini româneşti în arta şi cultura israeliană.
Influenţe şi confluenţe
În comunicarea introductivă, dr. Rafi Vago, de la Universitatea din Tel Aviv, a poziţionat România, din punct de vedere istoric, în Europa. Situată la graniţa dintre Apus şi Răsărit, România a suferit influenţe externe multiple. Făcînd parte atît din grupul ţărilor central şi est-europene, dar şi din grupul ţărilor balcanice, România a avut o istorie zbuciumată. Multiculturalitatea, a spus conferenţiarul, este o caracteristică a culturii româneşti, situaţia României fiind diferită, din acest punct de vedere, de cea a Franţei, Italiei, Germaniei sau Angliei. Un exemplu edificator de interetnicitate este cazul pictorului Daniel C. Rosenthal, evreu născut la Budapesta, care s-a stabilit la Bucureşti, a participat la Revoluţia Română din 1848 şi, în celebrul său tablou alegoric România Revoluţionară, a reprezentat-o pe Maria Rosetti, care era de origine engleză (Mary Grant), soţia omului politic şi literatului C.A. Rosetti, ca simbol al României.
Cercetătoarea de la Universitatea din Bucureşti, dr. Măriuca Stanciu, a vorbit despre destinul a doi intelectuali evrei – rabinul, filologul şi folcloristul Moses Gaster (1856-1939) şi lingvistul şi folcloristul Lazăr Şăineanu (1859-1934) – care, deşi au avut un aport deosebi