Legiunea Arhanghelului Mihail a luat naştere vineri, 24 iunie 1927, în cadrul unei reuniuni de doar un minut. Pentru explicarea acestui moment cercetătorii invocă o mie şi una de fapte: de la certurile din interiorul LANC până la ruperea lui C.Z. Codreanu de A.C. Cuza. Însuşi C.Z. Codreanu se desfată, în Pentru legionari, cu argumente care plasează înfiinţarea Mişcării în planul banal al apariţiei unei noi organizaţii politice.

În realitate, momentul 24 iunie 1927 îşi găseşte explicaţia în momentul 26 mai 1925, când C.Z. Codreanu e achitat la Turnu Severin, deşi împuşcase mortal un om (C. Manciu) şi rănise grav alţi doi. Verdictului îi urmează în Turnu Severin şi în ţară manifestări de simpatie faţă de C.Z. Codreanu de o neobişnuită amploare.

Pentru acuzaţia cu care fusese trimis în judecată, C.Z. Codreanu ar fi fost condamnat la muncă silnică pe viaţă dacă verdictul juraţilor era împotriva sa. Riscase şi câştigase! La Turnu Severin, aşadar, s-a convins C.Z. Codreanu că gestul extrem poate fi, cu asumarea tuturor riscurilor, producător de capital politic uriaş.

Gesturile extreme (crima, bătăile cu forţele de ordine) vor fi unul dintre principalele mijloace de acţiune ale Mişcării Legionare într-o Românie de politicieni care foloseau violenţa în hotarele prudenţei. La Turnu Severin, în 26 mai 1925, s-a convins C.Z. Codreanu că riscul poate fi un factor de succes politic. Şi din 24 iunie 1927 destinul său a fost marcat de riscuri din care a ieşit nu numai nevătămat, dar şi tot mai puternic.

Până în anul fatidic 1938, când a riscat din nou şi a pierdut.

Sâmbătă, 25 octombrie 1924, ora 12:30, România e zguduită de ceea ce istoria va consemna drept asasinarea prefectului de Poliţie Iaşi, Constantin Manciu, de către viitorul lider al Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu.

Citeşte aici continuarea articolului!