Nomenclatura sovietică funcţiona asemeni unui clan, protejând interesele membrilor săi. Pentru a ancheta un comunist, miliţia avea nevoie de aprobarea a cinci structuri de diferit nivel ale PCUS.
Partidul Comunist al Moldovei, ca parte componentă a Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS), reprezenta o structură politică ce a monopolizat toată puterea în stat şi făcea legea.
Ea controla numirea în funcţiile cele mai importante din guvern, ministere şi departamente, dar şi directori de întreprinderi industriale, conducători ai instituţiilor de învăţământ, directori de colhozuri şi sovhozuri etc. Posturile cele mai importante erau repartizate de către CC al PCUS, căruia îi aparţinea ultimul cuvânt în cazul în care o persoană urma să deţină o funcţie sau nu.
Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei
Vezi cine a fost transnistreanul care „a românizat moldovenii"
PCM controla poliţia politică (KGB), sistemul judecătoresc, procuratura şi miliţia. Uneori însă existau şi conflicte dintre organele de justiţie şi cele de forţă, de pe o parte, şi cele de partid, pe de alta.
Atunci când partidul emitea anumite ordine şi miliţia sau procuratura era criticată că ţinea partea infractorilor în cazul unor furturi de amploare, organele de justiţie şi cele de forţă veneau cu replici tăioase la adresa partidului.
ELITA COMUNISTĂ, O NOUĂ BURGHEZIE
Există câteva lucrări clasice despre partidul comunist, mai exact despre elita acestuia, care funcţiona ca o castă, o structură mafiotă care îşi proteja interesele în detrimentul interesului public sau, cum se spunea în epocă, a „poporului muncitor".
E vorba, bunăoară, de cărţile „Noua Clasă" (1957) de Milovan Djilas şi „Nomenclatura" (1984) de Michael Voslensky. Potrivit lui Djilas, fost apropiat al liderului iugoslav comunist Iosip Broz Tito, elita partidului com