Ion Iliescu, cel care l-a expulzat pe Regele Mihai din tara la inceputul anilor 90 ca pe un infractor ordinar, se sufoca azi de indignare. La fel, Razvan Theodorescu, istoricul care, prin declaratiile sale cel putin insensibile pe tema Holocaustului, facute in pozitia oficiala de ministru al culturii, a declansat (pe langa nefericitul interviul al lui Iliescu din “Haaretz”) decizia de a se infiinta Comisia Wiesel. Crin Antonescu fIerbe de revolta monarhista, iar Cristian Tudor Popescu, cunoscutul filosemit si antifascist, candva apologetul negationstului Roger Garaudy (e nevoie sa revenim la subiect, domnule CTP?) ma acuza ca am capotat la testul evreitatii, nu doar la acela al vocatiei mele intelectuale. A uitat de fostul sau coleg de la “Adevarul”, Sergiu Andon, autorul unui abject pamflet intitulat, daca nu ma insel, “Hai sictir, Majestate””.
Am fost plecat pentru doua zile la Iasi unde am vorbit, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” despre studiul comparativ al cuturii politice a comunismului. Am conferentiat in aula acelei prestigioase institutii academice, m-am intalnit cu conducerea Universitatii, cu profesori, cercetatori si studenti. Incepand de joi dimineata, am fost asaltat cu telefoane din partea variilor medii de informare care ma solicitau sa ma pronunt in legatura cu interviul presedintelui Traian Basescu de miercuri seara pe B1TV. Nu-l vazusem, am decis ca este mai intelept sa ma documentez inainte de a face declaratii publice. In plus, nu neg ca sunt surprins cum aceleasi ziare si televiziuni care au ignorat prelegerile mele din zilele anterioare au devenit subit interesate, de o maniera adeseori insistenta, privitor la pozitia mea legata de rolul Regelui Mihai si al maresalului Antonescu in timpuil celui de-al II-lea razboi mondial. De fapt, singurul subiect care ii intereseaza se numeste Traian Basescu.
In scrierile mele am aborda
