Daca o banca de dimensiunile Lehman Brothers a falimentat, de ce nu ar putea falimenta un Stat? Cazul Greciei nu este o exceptie, din pacate. Am mai spus-o, viitorul val al problemelor financiare (sa nu-i mai spun criza) va fi reprezentat de datoriile publice uriase ale unor State care s-au imprumutat excesiv pentru a-si sustine economiile.
Asadar, de ce a ajuns Grecia pe marginea prapastiei? E simplu. Economia subterana estimata la 20% din PIB (dar cu varfuri care depasesc acest nivel in turism si constructii), numeroase nise fiscale (segmente la limita defiscalizarii), un grad scazut de colectare a veniturilor si o politica industriala bazata pe subventii - cam asa ar putea traduce cineva starea financiara a Greciei. Situatia nu este de azi sau de ieri, ci din 2001 incoace.
Un sistem de pensii pe care toti cei care s-au perindat la putere au incercat sa il reformeze fara a reusi. Una peste alta, Grecia, la fel ca si Romania, este un stat in care cheltuielile depaseau sistematic veniturile, lucru care sigur ca nu poate dura la infinit. Economia Greciei e mai degraba una de tip inchis, in care tara exporta putin, dar consuma mult. In ultimii ani, consumul privat a crescut mai mult decat poate economia suporta. La fel ca la noi, daca stam sa judecam putin.
Ca sa faca fata cheltuielilor (pensii generoase, indemnizatii de somaj la fel), Statul grec se imprumuta. Vindea hartii prin care recunostea ca datoreaza bani, oferind o dobanda bunicica celor care le cumparau. Pe termen scurt si mediu aceasta politica e ok, cu conditia sa faci o razie in sistemul de pensii, sa faci ordine in finantele publice si sa iti reformezi politicile fiscale. Ceea ce Grecia nu a facut. Datoriile se acumulau an de an, iar statul se imprumuta tot mai mult.
Investitorii nu sunt nici ei niste prosti. Se uita la cifrele macroeconomice atunci cand iau d